Votul in negru

Din 1989 incoace au existat neintrerupt in Romania doua Romanii clare si distincte. Cei pasunist-nostalgici, rezervati fata de capitalismul civilizatiei occidentale, si pe buna dreptate – o intuitie corecta le spunea ca nu au ce cauta acolo, nici intelectual, nici profesional, nici moral. In al doilea rand, oamenii cu un nivel mai ridicat de educatie si mult mai bine informati asupra lumii largi, o clasa de mijloc emergenta si profund urbana. Ion Iliescu si Adrian Nastase impotriva Conventiei si urmasilor ei, in '90, '92, '96 si 2004. Cezura era clara, unii votand invariabil A iar ceilalti invariabil B (parte separata facand defectiunea bunului simt din toamna lui 2000, in care varianta B nu a mai fost posibila).

Intre 2004 si 2009, distinctia dintre A si B devine neclara. Avem votanti traditionali ai vechii Conventii, astazi cu arme si bagaje impotriva lui Basescu. In contrapartida, exista probabil un electoral rural sau aproape, din fostul contingent A, astazi pro-Basescu. De ce?

Nu cunosc motivele celei de-a doua migratii, din simplul motiv ca exponentii ei tipici sunt in stadiul pre-alfabet, in care expunerea punctului de vedere in orice forma de media – fie ea mainstream sau sociala – este mai dificila. Nea Ghitica nu are multi followeri pe twitter. In absenta muncii de teren a unui sociolog, speculatiile sunt doar atat – speculatii.

In schimb, in ce priveste prima migratie, vocalizarea e mai mult decat abundenta. Motivele migratiei sunt clar expuse, ele fiind mai mult sau mai putin suprapunerea urmatoarelor:

A.           Basescu "nu-mi inspira incredere". As vota pentru orice contracandidat. De ce? Pai, Basescu nu-mi inspira incredere...

B.           Basescu este un individ grobian, cu o educatie precara, avand toate caracteristicile unui rudimentar, primitiv-rasist si misogin ("tiganca imputita", "pasarica", "gaozar"). Frisonul lui Basescu este muzica populara, daca nu lautareasca, de mahala, pe care danseaza extaziat, batandu-si palmele de pantaloni, in perfect sincron emotional cu cocalarii in extaz si cu pensionarii in lacrimi. Exeunt literatura, educatie, bun-simt.

C.           Dictator sangeros, vrea sa dizolve parlamentul la fiecare mic dejun, uraste sa fie contrazis. Si-a indepartat fosti sustinatori de calibru (vezi Plesu), prin discursul autoritar, obrazul de toval si lipsa motivatiei rationale. Democratia e inutila, parlamentul e o adunatura de mafioti (care se cam intampla sa fie impotriva lui – altfel parlamentul e unul dintre pilonii de baza ai democratiei, buna de data asta). Primul ministru e un pion al presedintelui, altfel e inutil/daunator.

D.           Basescu e seful de clan al clicii de mafioti care supervizeaza trecerea Romaniei in posesie personala, precum si al unei camarile de personaje bizare si incompetente, caricaturi construite in tusa groasa pe o singura trasatura: sanii (Udrea), filiatia (EBA). Lacheu devotat in persoana lui Boc. Beneficiari ai servilismului si pupaturii de mana bizantine: Casuneanu, Umbrarescu, Cocos. Basescu, grobianul jovial, dar si Basescu, Nasul Camorrei portocalii.

E.            Impostor. Basescu, anticomunist? Glumesti! Capitan de vas (deci susceptibil de angajament cu Securitatea), ministru al transporturilor in timpul Mineriadei a III-a, fost fesenist – unde e exact anticomunismul lui Basescu?

F.            Candidatii imi sunt indiferenti, dar in Romania "toti fura". Oricine sta prea mult la putere "isi face plinul" si trebuie rotit.

G.           Sunt platit (bine!) ca sa strig impotriva lui Basescu. Sunt Badea, Gadea, Stan sau forumistul anonim care scrie despre "Ba-secu". Asta e tot, cine plateste, comanda.

A si G se descalifica imediat ca opinii valide. A isi bate joc de ceilalti votand fara sens, iar G nu are o opinie: primeste bani si atat. Sau s-ar putea sa aiba o opinie, dar banii conteaza cel mai mult.

In privinta celorlalte puncte:

B. Basescu nu e, evident, un tip intelectual. Nu auzise de Cartarescu si de "Levantul". Nu asculta "Maestrii cantareti", ca Nastase. Intr-un fel, argumentul B este pozitia cvasi-universala anti-Bush din 2000-2008: un individ agramat, ignorant, simplu pana la rumegusul cerebral, fanatic religios: o rusine ca presedinte! Intrebarea e daca vrem un presedinte intelectual. Un causeur de sueta, care serveste Stravinski, Derrida, Foucault, Popper. Ar fi un bonus, dar in nici un caz o conditie necesara sau suficienta. Un presedinte trebuie sa ia decizii bune. Influenta lui Derrida sau Cartarescu asupra deciziilor bune? Zero. Sorry. Becali e un tip mult mai primitiv decat Basescu (asta nu cred c-o pot nega nici cei mai "anti" fanatici), pe cand Vadim e un tip relativ citit, cu un oarecare bagaj de cultura generala. In schimb sunt amandoi acolo sus, pe panoul OTV, cu Elodia si cu Florin Salam. Vadim stie cine e Kant, Becali se osteneste cu Banel, dar impreuna sunt ca branza si cureaua lata. Influenta cunostintelor despre Kant asupra lui Vadim: zero. Personajul e la fel de nefrecventabil ca si Becali (care nu stie nimic). Si atunci, daca bagajul de cunostinte nu te face mai frecventabil, de ce m-ar deranja lipsa apetentei lui Basescu pentru prerafaeliti?

Asta nu inseamna ca Basescu ia sau nu deciziile bune, cele care ar conta in aprecierea unui presedinte, inseamna doar ca un presedinte "intelectual" nu este cu nimic mai bun doar pentru ca asculta Wagner, nu Ileana Sararoiu. Si atunci B cade.

Cat despre iesirile lui Basescu: "tiganca imputita". Sfanta ipocrizie! Gadea roseste in Audi, Badea se spanzura de ventilator in tacere. O tara ca o albie de porci isi descopera dintr-o data himenul. Noi avem voie sa injuram printre dinti, ala nu! Normal, un presedinte nu e un functionar public ca toti romanii functionari publici, e incarnarea lui Cristos, Mesia, vocea printului Miskin. Presedintele injura, se instaleaza depresia. Impardonabil!

C. Daca Basescu e un dictator, atunci e unul foarte prost. O credinta de neabatut in democratie m-ar indemna sa-l votez de fiecare data pe acest dictator incompetent. A fost suspendat de parlament, s-a chinuit un an si jumatate sa-si debarce propriul prim-ministru, are o presa in mare majoritate ostila. CE anume a dictat Basescu? De ce nu e Voiculescu in lagar daca Basescu e dictator? Sau dictator nu mai inseamna, cum credeam noi, unul care face ce vrea intr-o tara, ci un individ coleric, care se mai ratoieste din cand in cand la X sau Y (X si Y fiind milionari, patroni de media si, in general, cetateni savurandu-si nesuparati de nimeni universul totalitar de fiecare zi)?

D. Categoric, Basescu e seful (voluntar sau nu) de clan al lui Casuneanu, Umbrarescu, Cocos, al "regilor asfaltului" si al atator baieti destepti. Je vous l'accorde. Basescu e tatal Imundei si socrul Sydei, noul Odios al Sinistru de impiedicatei EBA. Dar cine viseaza un alt fel de presedinte al Romaniei viseaza prea umed. Baieti destepti vor exista intotdeauna, la fel clica servila din jurul celor care au puterea. Nu schimbati Romania schimband presedintele. Dintre presedintii 1 si 2, unul se inconjoara de un clan generic de mafioti, iar celalalt incearca sa acapareze totul: puterea absoluta in Romania la nivel central (parlament, guvern, justitie, presa) si local (baronii lui Cozmanca, in 2000). Ultimul caz este cel al sperantei de presedinte Nastase, in 2004. In 2009, Basescu are parlamentul impotriva, o justitie ezitanta (NUP-uri pentru Iliescu si Nastase), un guvern minoritar sau deloc, o presa ostila. La nivel local avem fiefuri rosii sau portocalii, fiecare cu pomenile sale in mici, bere si saci de faina, dar in ansamblu suntem departe de munca centralista de teren de odinioara a lui Cozmanca (in felul sau un geniu organizatoric).

Problema e ca 2 e prea departe si romanii au uitat de el. Intotdeauna raul recent e cel mai mare.

Votam nici-nici: Crin Antonescu. Au disparut in umbra asfaltului Casuneanu si Cocos? Asta inseamna ca s-a schimbat Romania in 2009, ceea ce nu prea cred. Dar din punctul de vedere al lui D, nu am avea o camarila mai urata in jurul lui Crin decat in jurul lui Basescu, ceea ce mi se pare oarecum rezonabil. In Crin Antonescu nu avem (pana la proba contrarie) un nou Nastase. Daca nu avem in vedere decat argumentul D, atunci Antonescu e cel putin indiferent fata de Basescu. Posibil mai bun, posibil mai rau, cel mai probabil indiferent.

E. Basescu e un vechi fesenist si locomotiva a trenurilor care transportau mineri in 1990. Ca "fesenist" azi,  m-as astepta ca Basescu sa fie neconditionat din seria Iliescu, Barladeanu, Vasile Vacaru, Dan Martian (daca si-i mai aminteste cineva). Un fesenist din '90 e astazi, daca mai traieste, un tataie nostalgic si gaga (vezi Iliescu). Nu Basescu. Daca a facut vreodata parte din marea familie a camasilor negre la guler, patronata spiritual de Gheorghe Dumitrascu, nu mai e cazul azi.

Daca vedeti la Basescu vreo sclipire de baba din Liga Antimonarhista, din "IMGB face ordine" sau din "Moarte intelectualilor", spuneti-mi si mie. Daca a existat vreodata vreun fesenist Basescu, a murit de mult.

In schimb, il avem pe Basescu care condamna comunismul in parlament, in urletele lui Vadim si ale colegilor de copita ai lui Vadim. Vorbe? Gargara? Poate. Dar in Romania, unde vorbele sunt mai intotdeauna fapte, se uita ca si faptele sunt vorbe cateodata. A spune ceva e un act. A vorbi despre natura de rau absolut a comunismului in tara unde "Ceausescu a facut si lucruri bune" nu e putin. Mai ales din partea unui om nu foarte citit (vezi B), si cu jumatate din viata parte a vechii lumi. Ca nu s-a concretizat nimic dupa gargara si tortionarii isi primesc pensiile in continuare? Ghinion, in dictatura lui Basescu parlamentul voteaza pensiile.

Act ipocrit? Basescu trambiteaza condamnarea comunismului in speranta unui capital de simpatie? Si daca ar fi asa – un act bun e bun indiferent de intentii.

Inca o vorba despre ipocrizia anticomunista a lui Basescu, in contrast cu trecutul sau de comunist si prezumtiv semnatar al pactului cu Securitatea. In 1993-94 licarea pe firmamentul politicii romanesti steaua unui baiat bun ca o bomboana. Spre deosebire de monstrii analfabeti din fostul CPUN, stia sa vorbeasca civilizat, la obiect (!), ironic. A fost a doua personalitate ca si capital de incredere, in '94. Discursul sau era cel al unui politician din lumea civilizata. Numele sau: Nastase Adrian.

In 200..., spre Nastase Adrian curgeau toate spagile din Romania si cei care aveau tupeul sa scrie impotriva lor erau anchetati de politie (Iane, Ciuvica, cineva?). Bombonel, intre timp Bombon-elle, devenise Nastase sapte-case, mostenitorul matusii Tamara, ctitorul unor viloaie in care kitschurile si arta buna se amestecau intr-un talmes-balmes de targ-de-purici, marturie a gustului de nouveau riche al parvenitilor.

Prefer un fost fesenist cu afaceri rezonabil de dubioase (daca or fi), care se incapataneaza sa asculte Ileana Sararoiu, sa rada la glumele groase ale colegilor de cinzeaca si pentru care caviarul graseiat al magistrului e, scuzati vorba proasta, un pisat lung de bou.

F. Basescu nu e mai bun sau mai rau ca altii, dar a stat suficient la putere – in logica romaneasca a politicii, "a furat destul" – si trebuie schimbat. Nu conteaza cu cine. Daca votez asa, mai bine ma intorc la Lego si Donald Duck. Inseamna ca nu am discernamant. X sau Y nu conteaza, ei vin la putere ca sa fure, si dupa indeplinirea acestei datorii sacre romanesti, trebuie schimbati. Sa nu vezi vreo diferenta intre Iliescu, Vadim, Basescu, Nastase sau Antonescu inseamna ca ori iti lipseste ceva, ori nu te intereseaza si nu esti informat suficient. Oricare ar fi varianta aleasa, in permanenta pot sa argumentez pentru X contra lui Y bazandu-ma pe factori diferentiatori – dar ca bietul om este supt vremi si sub politicienii corupti (toti) nu e  numai o gandire idioata ci si imorala. Cred ca e de datoria fiecarui cetatean de a se imagina si actiona ca cetatean, nu ca iobag prestator de felatii, dar poate ca e doar inchipuirea mea nemernica...

Rezumand, A-G sunt toate argumente anti-Basescu si impotriva tuturor se poate schita o pozitie mai mult sau mai putin sustenabila. Dar ar fi patetic ca decizia de vot sa se intemeieze pe un contra la un argument contra.

Decizia de baza in privinta votului priveste starea Romaniei dupa '89. E imposibil de crezut ca un presedinte sa schimbe ceva fara sa se intample nimic la baza piramidei. Cine spera in realizari marete ale noului presedinte, sa-si usuce cearceaful cu foehnul.

Romania a fost in pozitia unui stat semifascist (1989-1996), a unui stat incapabil (1996-2000), a unui stat cu puseuri dictatoriale – serioase de data asta, in 2000-2004. Din aproape toate punctele de vedere, in lumea premoderna. In mare parte, responsabila pentru aceasta situatie este populatia crescuta si indobitocita in comunism, incapabila de articulare, de constructie si dialog. O mare de mujici cu gurile cascate catre Stat, asteptand sa li se verse: salarii, pensii, prime. Pentru performanta unei tari bananiere.

Oricum ar atarna in balanta calitatea populatiei Romaniei, dupa 1989 a existat o influenta personala discernabila in viata Romaniei, influenta unui om de trei ori presedinte: Ion Iliescu, cel care a patronat Revolutia cu mii de victime si fara niciun asasin, fenomenul Targu-Mures in martie '90 (justificarea infiintarii SRI), primele 4 mineriade, stagnarea generalizata, lipsa vreunei reforme in economia reala, insistenta pentru o perestroika economica spalacita si lipsa de permisivitate a oricarei pozitii critice in media (prima televiziune puternica neafiliata a aparut in '95). Dupa 20 de ani, Ion Iliescu se bucura de o pensie linistita alaturi de doamna Nina.

Daca Romania este astazi o tara de nivelul Ucrainei si nu Cehia sau Polonia, o datoram diferentei de civilizatie dintre populatii, dar neindoielnic si lui Ion Iliescu.

Partidul mostenitor al structurii originare din '89 si copilul spiritual al lui Iliescu, PSD, este in 2009 primul partid al Romaniei. Actualul PDL (fosta aripa a FSN), nu mai are nimic de-a face cu partidul-mama. Oricat de difuza ar fi situatia la nivel local, si oricat de statistic egal impartite ar fi defectele romanilor, Boc, Videanu sau Blaga nu sunt nimic din Birladeanu sau Vacaru. Daca vi-i mai amintiti pe ultimii doi, adevarul propozitiei ar trebui sa fie evident.

Pentru cei care au trait anii '90, nu exista decat un singur vot posibil: impotriva lui Iliescu si a copiilor lui. Nu a existat un rau mai mare in Romania de dupa '89.

E un vot negativ, dar asa e orice vot. Cu rare exceptii, nimeni nu voteaza pentru o solutie, ci impotriva precaritatii solutiei alternative. Republicanii au votat impotriva lui Obama, democratii impotriva lui Bush (desi nu mai candida), cei care se saturasera de greve mineresti si economie sub cea a Italiei, pentru Maggie Thatcher, cei care se saturasera de democratia in care painea se cumpara cu trilioane de marci – cu Hitler.

In 1990, Ion Ratiu a avut 2% iar Radu Campeanu vreo 10%. Pentru un soldat anti-Iliescu in '90 nu era decat o singura strategie posibila: voteaza anti-Iliescu ori de cate ori ti se ofera ocazia. Si din nou. Daca toti oamenii, intre timp destul de multi anti-Iliescu, voteaza cum trebuie, fara sa-si risipeasca votul, poate ca Iliescu et alii vor plati, in sfarsit, pentru Romania pierduta din anii '90. In puscarie.

Sigur ca cei mai batrani si intelepti au inceput sa rada – Iliescu in puscarie, Nastase in puscarie – ce's copil? Astia stiu prea multe, cei acum la putere sunt din aceeasi clica etc etc.

Dar ce ar fi daca oamenii ar vota toti in aceeasi directie – si parlamentul ar fi 80% anti-Iliescu si anti-Nastase? Ar mai fi impunitatea lor atat de sigura? In mod cert nu – nu e sigur ca li s-ar intampla ceva, dar situatia lor ar fi infinit mai precara. Si poate....

Asta mi se pare singura strategie normala de vot de 20 de ani incoace: voteaza intotdeauna cu cel mai puternic inamic al lui Iliescu si al urmasilor lui. Un vot sentimental e fara sens, la fel un vot pentru un candidat exotic, la fel un vot in alb (care e un "vot de blam" la fel cum scoaterea fundului in grindina e un vot de blam pentru grindina – tu ai vrut sa le arati obrazul, iar rezultatul e ca te cam doare fundul).

Cine e cel mai puternic candidat anti-Iliescu de azi? Crin Antonescu? A avut cateva iesiri la adresa lui Geoana (ca sa nu uitam ca el e candidat de "dreapta" si trebuie sa atace "stanga", sa nu care cumva sa se intample vreo confuzie), in rest nimic. Antonescu nu pare sa aiba nicio memorie a evenimentelor de dupa '89. Nu exista vreun rau esential care vine de atunci. Pentru el, Romania a aparut ieri, cu Basescu. Ca pentru majoritatea romanilor, pentru care raul major e cel recent: vor vota impotriva lui Iliescu, apoi a lui Constantinescu, apoi a lui Nastase, apoi a lui Basescu, apoi impotriva succesorului lui Basescu, ca o balerina dezaxata care se roteste odata la 4-5 ani fara discernamant si strategie de miscare. E posibil ca Antonescu sa fie un candidat profund anti-Iliescu – dar n-o arata prin nimic.

Daca Traian Basescu nutreste o profunda simpatie pentru Ion Iliescu, Adrian Nastase si vietile lor fericite – atunci o ascunde foarte bine, si eu sunt extrem de naiv. Intotdeauna vor exista conexiuni intre mafiotul generic al lui Basescu si mafiotul generic pesedist, dar asta se va intampla oriunde, oricand, pentru ca asta e Romania. Tinta mea nu e eliminarea acestei camarile obscure, pentru ca aceasta tinta e irealizabila.

In schimb, vreau sa votez pentru singura tinta tangibila in care cred: o situatie de dezavantaj clar pentru prietenii nostri din '90. Nu pentru imbunatatirea generala a vietii economice, nu pentru o Romanie ca Soarele sfant de pe cer sau pentru reprimirea lui Pluto in club, pentru Nobelul romanesc pentru literatura sau pentru un presedinte cu tricou cu Pink Floyd. Daca romanii ar fi atacat, sustinut si sistematic, degetul mic al piciorului stang al colosului, fara sa fie ametiti de fantasme, din 90 incoace, poate ca azi ne-am permite sa votam impotriva grobienilor joviali care nu asculta Wagner.

Nu e insa cazul, din pacate.